iubiri de octombrie

Octombrie, frig si ploaie. Poate ignora cineva toate astea? Ei bine, da. Un el si o ea, indragostiti. Stau imbratisati in statia de autobuz si isi cauta privirile. Ma uit spre ei cu coada ochiului. Nu indraznesc mai mult pentru a nu-i face sa creada ca mai este cineva acolo. Ea, o domnisoara superba cu parul lung si negru, ochii mari, buze carnoase, destul de inaltuta si subtirica. El un cavaler cu ochii verzi si frumos imbracat. Este placut sa vezi cum el o soarbe pe ea din priviri. Se apleaca la urechea ei si-i sopteste ceva. Fata inchide ochii si ramane asa cateva secunde, pe semne ca i-a placut ce a auzit. Apoi isi priveste iubitul, ii zambeste iar el ii saruta o spranceana. Baiatul o tine strans in brate si cu o mana rasuceste pe degete o suvita din parul fetei pana ce ea isi lasa capul usor pe spate si deschide putin buzele. El o saruta, apoi o strange si mai tare la piept. Fata isi pune capul pe umarul iubitului si ramane asa, pret de un minut. Pacat, tocmai a venit autobuzul. Tanarul o conduce la scara mijlocului de transport, ea urca, el nu. Se inchid usile. El pune mana peste mana ei, dar intre mainile lor este geamul autobuzului, autobuz ce tocmai se pune in miscare. Fata ofteaza si cauta un loc liber. Incredibil !!! De mult timp nu am mai vazut un cuplu care sa se iubeasca atat de mult. Privirile lor, bratele lui ce o cuprindeau pe ea, ea coplesita de atata iubire...superb, absolut superb. Ferice de inimile lor, ferice de trupurile lor, ferice de zilele lor, ferice de ei si de cei ca ei. La modul cel mai sincer cu putinta va spun ca mi-au starnit putin invidia, dar este o invidie pozitiva si clipe ca ale lor as vrea sa traiesc si eu. Nu stiu daca le merit, dar stiu sigur ca le doresc.