caut o explicatie la tot ce mi se intampla. Ma zbat, alerg, insist, intervin, adaug si elimin, fac tot ce pot ca sa fie bine atat pentru cei din jur cat si pentru mine. Egoismul meu s-a culcat si nu vrea nici de-al dracului sa se trezeasca. Ii urlu la ureche sa deschida macar un ochi dar tot al dracului ramane. Vara e aproape gata si asta ma face sa zambesc. Se apropie cele doua anotimpuri preferate mie si pe care nu le-as da nici pe un miliard de veri ca cea de anul asta. Sunt extenuata, nu mai vreau, am facut rani in ganduri si am ramas cu cicatrici imense pe suflet. Am avut langa mine oameni care ar fi facut orice ca sa-mi fie bine, dar am avut langa mine si oameni care aveau impresia ca le respir aerul, ca traiesc in locul lor......ciudosii pulii....mi-e si sila cand ma gandesc. Tragand o linie si facand un calcul pentru ultimul an din viata mea, ajung la un rezultat ce ma face sa plang in hohote. Dar nu plang pentru ca sunt mai a dracului decat cei ce mi-au inselat absolut toate asteptarile. M-am saturat de oameni care m-au iubit pe interes, de curve nespalte si la propriu si la figurat, de mame isterice si de tati alcoolici, de colegi ranchiunosi si de prieteni nepasatori, de femei proaste si de barbati balosi. Trebuie sa ma adun, sa imi scot puterile la interval,cum ar spune baietii de cartier, sa dau cu biciul in dreapta si-n stanga, sa calc pe cadavre asa cum faceam in urma cu cativa ani, doar de dragul de mi fi mie bine.Hai egoismule, trezeste-te in pizda matii sau vrei sa te resuscitez eu?
duminică, 21 august 2011
sâmbătă, 13 august 2011
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)