imaginar

   Si spatiul si timpul s-au transformat in praf.  Inspir parfumul  crud, aud soapte calde si imi lipesc singura saruturi pe buze. Imi imbrac trupul cu mainile necunoscute...le las sa-mi incalzeasca fiecare por si-as vrea sa ma pierd in niste brate reale...sa ma asez apoi frumos la pieptul unui EL. Sa fiu adormita cu un sarut, sa ii gasesc in vis privirea....sa ma trezesc abia, cand soarele apune. Pasesc spre noptile mele gri in care iubirea tese asternut de smaralde iar eu respir rasuflari imaginare. As vrea sa fie foc, eu sa fiu gheata...... topeste-ma incet, ia tot ce vrei si da-mi ce ai, striveste dorina nebuna ce-mi fura somnul.

Ating supremul absolut

si iata, ascult

chemarea buzelor tale.

Si ochii tai de ieri imi spun

sa stau in drum

dorintelor tale.

Aseaza-mi incet

pe buze, pe piept

numai petale.

Da-mi apa iubirii

lacrimile fericirii

cu buzele tale.

sec...

Chem vantul sa-mi mangaie parul, chem soarele sa-mi incalzeasca sufletul, chem luna sa-mi dea sclipiri de diamant, dar chem degeaba. Sunt clipe atat de nemernice, atat de seci si putrede care tot vin si pleaca. Nimic nu vreau si nimic nu pot. "As arde zilele si anii ce-au trecut, / As face scrum orbirea mintii mele de demult." Nemernicia in care ma scald zi de zi imi da tot mai multa nerabdare si lipsa de suportabilitate. Aici e gol, peretii urla la mine si ma injura de mama focului, tamplele asuda durere si amar. Vad corbi ce m-ar sfasia fara mila, vad limbi de foc ce mi-ar arde sufletul..... Dar nu, nu las nimic sa-mi strice linistea, sa-mi fure clipele....vreau ce-am visat, visez la ce vreau... Iar voi, sa va duceti la dracu sa va ingroape el in munti de bani, in curve de lux si bolizi urlatori. M-ati rupt de lume, mi-ati luat aerul, dar nu-i nimic, respir cand dorm...si cat va mai fi asa? Nu mult...nu mult...nu....am sa va aplaud la finalul jocului si-am sa va dau ce-ati vrut....scrumul banilor, lesuri de curve si  tot ce mai vreti. Eu...eu nu vreau, sau vreau....vreau, dar vreau doar sa traiesc , sa primesc si sa ofer caldura. De partea materiala la care voi va inchinati ca la zei,   m i   s e   r u p e !!!

Parfumul

Sunt ravasita...imi este bine... Inca mai simt sangele cum se izbeste de peretii venelor, simt cum inima se obrazniceste si nu vrea sa stea locului, simt cum porii mi s-au deschis pentru a capta o picatura de parfum...  Si ninge, dar ninge cu nestemate si nestematele sunt colorate...unele verzi, altele gri, unele negre, altele galbene. Am mainile inghetate. Atingerile mai fine decat cea mai scumpa matase frantuzeasca, sunt aici le-am primit, le-am luat cat am putut de profund... Au fost clipe mai dulci ca nectarul florilor de mai, sarutul....primul sarut ... il voi incuia in colivia sufletului meu si-l voi pastra pentru totdeauna. Ma gandesc...nu ma gandesc, pentru ca nu vreau sa gandesc. Daca as gandi m-as trezi din cel mai nebun vis al meu si nu vreau. Vreau sa fiu acolo sa-l simt, sa-l vad, sa-l privesc, sa-l ating... sa ii dansez pe buze o clipa, o zi ...o viata... Sunt ravasita...mi-e bine...caci  imi imbat simtirile visand, dorind, sperand...

Sparg valurile marii
cu soaptele tacerii
Si totul e verde
dar lumea nu vede.
Lumea dispare
doar Luna rasare,
Ea-ti cere iubire
nu ratacire.
Da-i mana ta calda
in care isi scalda,
trairi nemasurate
ce-au fost doar visate.
Trezeste-o la viata
si da-i cu dulceata,
taina iubirii
dorinta trairii.

asteptari

Astept cu infrugurare sa mi se faca dor...sa vreau ceva, orice..... ador galbenul imbinat cu gri si rosu crud... Imaginea unui zambet face inconjurul lumii. Fac o calatorie si calatoria asta o fac in mod clandestin fara sa platesc... Doresc tot ce mi se poate da...doresc sa ma pierd in dans, vreau sa pastrez culoarea gri a fiecarei clipe...vreau sa-mi sfasii venele de rosu crud...

navala de ganduri

A venit nvala, precum apa din cascada. M-a luat pe sus si m-a invaluit in mister, mi-a dat fiori reci ca de gheata, si clipe fierbinti ca jarul, mi-a atins tot ce nu se putea atinge...este cumva....cumva cum nu puteam crede. Imi curge prin vene si-i sorb albastrul sau veredele sau griul. Un inger ce-mi trimite vapaie si gheata, ce-mi atinge fiecare por fara sa fie aici...dar esti...esti aici, acum, oriunde. E prima jumatate si a mai fost candava....este atat de repede, atat de cald, este oxigen si viata. Da, dansez!  Atingeri in neatingeri si somnul in nesomn fac lumea sa dispara. Amestec inspirul cu expirul si primesc tot...


***

un minus

Gata, m-am intors. Ce-am lasat si ce-am gasit?! Am lasat un mare jaf si am gasit un imens dezastru....o tara a nimanui, oameni tristi si obositi. Unii sunt tristi din cauza problemelor, altii abia mai respira de lene. Privesc in jur si vad doar dezamagire, mutenie si dezinteres aproape total. Furnicarul de pe strazi lasa in urma venin ucigator de speranta. De ce o fi asa si nu altfel? Cine e de vina? Omenirea! Nimeni nu face nimic, dar toti vor cate ceva. La dracu cu lasitatea! Somnambulii bietei tari ce-si indeasa putorile in scaune de plus, vomita parole nud si cauta sa biciuiasca tot...de la pruncul din fasa pana la lesul din sicriu. Pai pana cand o sa mearga? Pana cand veti sta cu mainile in san bai fratilor? Intoarcerea acasa, a avut pentru mine un impact uluitor. Din alta parte, lucrurile se vad  asa cum sunt, dezastruos....pacat...