Sunt ravasita...imi este bine... Inca mai simt sangele cum se izbeste de peretii venelor, simt cum inima se obrazniceste si nu vrea sa stea locului, simt cum porii mi s-au deschis pentru a capta o picatura de parfum... Si ninge, dar ninge cu nestemate si nestematele sunt colorate...unele verzi, altele gri, unele negre, altele galbene. Am mainile inghetate. Atingerile mai fine decat cea mai scumpa matase frantuzeasca, sunt aici le-am primit, le-am luat cat am putut de profund... Au fost clipe mai dulci ca nectarul florilor de mai, sarutul....primul sarut ... il voi incuia in colivia sufletului meu si-l voi pastra pentru totdeauna. Ma gandesc...nu ma gandesc, pentru ca nu vreau sa gandesc. Daca as gandi m-as trezi din cel mai nebun vis al meu si nu vreau. Vreau sa fiu acolo sa-l simt, sa-l vad, sa-l privesc, sa-l ating... sa ii dansez pe buze o clipa, o zi ...o viata... Sunt ravasita...mi-e bine...caci imi imbat simtirile visand, dorind, sperand...
Sparg valurile marii
cu soaptele tacerii
Si totul e verde
dar lumea nu vede.
Lumea dispare
doar Luna rasare,
Ea-ti cere iubire
nu ratacire.
Da-i mana ta calda
in care isi scalda,
trairi nemasurate
ce-au fost doar visate.
Trezeste-o la viata
si da-i cu dulceata,
taina iubirii
dorinta trairii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu