clipele din clepsidra

             ... si timpul trece, trece si iar trece. M-as pune in fata lui, m-as pune de-a curmezisul, i-as da spaga sa stea in loc. Stai ma timpule si priveste putin in sufletu meu, stai ma putin si arata-mi ca intr-adevar esti o forta, fii putin mai ingaduitor ma, ai mila de mine! Clepsidra vitii este nemiloasa, se scurge numai de-a dracului, cica imi face in ambitie! Si culmea, chiar imi face! Imi trec prin minte, clipe, cuvinte, amaruri. Numai ca intre ce am si ce doresc este timpul, timpul asta care  imi transeaza sufletul, mi-l macelareste mai ceva ca un medic legist ce se dezlantuie intr-o morga. Sunt trista, ma simt singura! .... si timpul trece... Clipele se scurg, minutele, curg, orele zboara, zilele trec....iar eu, ce voi face eu?
        Poate ca Dumnezeu ma baga si pe mine putin in seama, poate se indura de suferinta mea, poate cumva....nu stiu cum, va face El o minune.  Doamne, in multitudinea de cereri si rugaminti primite de la omenire, mai primeste una si daca vrei  si ai timp, poti sa o rezolvi. Dar daca raspunsul nu va fi bun pentru mine, atunci Doamne... Cum sa fac eu? Cum sa mai pot ceva? Stii Tu ce vreau sa zic... Invata-ma! Ajuta-ma! Deschide-mi ochii! Eu am incredete si rabdare in ciuda timpului care trece. Ha.....uite ca-i fac si eu ceva timpului, ii fac in ciuda la fel cum imi face el mie. Auzi ma timpule, eu am incredere ca Doamne Doamne imi da rabdarea necesara si mai am incredere ca poate totul va fi bine.