Printre rânduri

">

Morcovul - tratat

Mă gândeam așa, la morcov. El nu-i ce pare și nu pare ce e. Din foarte multe motive, tot anul trecut l-am avut ca punct de reper al nivelului de trai. Să ne-nțelegem, ardeiul gras și neapărat roșu este preferatul meu și n-am în plan sa-l detronez! Este singurul gras pe care îl accept in preajma mea😄 Totuși, morcovul, acest băgăcios, țâfnos portocaliu sau colorat în mov, roșu sau alb, preferat al ciorbelor, tocănițelor, salatelor prăjiturilor, mi-a captat atenția preț de peste 300 de zile. O nemernicie, nu alta! Bestia asta crocanto-carotenică, ne dă să-i mâncăm rădăcina și a reușit să fericească guri și burți mii de ani. S-a scris și s-a bătut în piatră despre el, în vremurile Egiptului antic, în vremea regilor persani până astăzi, când m-a adus în stare să-i aloc timp și cuvinte. Am tot urmărit cotația morcovului, rata de cumpărare (cât e de dorit) Băi, fraților, am concluzionat că morcovul e prost valorizat și asta mi se pare nedrept! În 2020 fost umilit cu pretul de 90 de bani , iar acum cu 280 de bani (he,he, garantat ați facut conversia). Mă enervează să văd că pe eticheta de preț a morcovului scrie ceva de calitatea acestuia. Cine decide treaba asta cu calitatea și la ce se refera?! S-or referi, la calitatea culorii... pentru că dacă domnii morcovitori se leagă de marimea morcovului și ăștia-s bărbați, pot înțelege de ce a crescut numărul divorțurilor....da, da, marimea chiar contează! (Thank God for what I chose ) Așadar, morcovul e morcov! Mic sau mare, portocaliu sau nu, el e morcov. Pe alte etichete scrie: "baby morcov, calitatea x. Aoleu, auzi, baby morcov! Ce ma? Ce idiot a inventat treaba cu baby morcov, baby spanac, plm ...pardon etc. Ce cretin ar putea mânca ceva ce reprezintă copilul cuiva? Ideea de copil mâncat (indiferent ca e al morcovului) mi se pare de neimaginat. Cât de smintit să fii, ca să poți introduce termenul de baby-orice, in gastronomie?! Grotesc, nepotrivit. Să lăsăm baby-ul unde îi este locul și să ne întoarcem la morcov! Acest carotos, bățos și oranj, merită mai mult respect. Prețuire și respect, domnule, asta merită el. Pare de râs? Chiar nu! Câți s-au gândit la "viața" morcovului? Aaaa? Câți? Ce să vezi, o semințică mică, mititică, produce un morcov mov, portocaliu sau alb. Unde? în pământ. Amărâtul ăsta creste în jos, pitit, îngropat acolo, se dezvoltă în beznă și pentru că toată viața lui e parcursă ca o mașină care circulă pe contrasens, eu vreau să fie onorat cum se cuvine. Morcovul e ca o surpriză, ca un loz in plic. Habar n'ai cum arată, cât de mare e și cât de portocaliu e, până când nu-l scoți afară din pământ. Bietul morcov, vede soarele și lumina acestuia, doar când este recoltat. Nici nu se dezmeticește bine după ce este scos din gaura în care a trăit, că hop-țop, ajunge într-o lădiță, apoi in magazin/beci, iar finalul lui...pfff, este clar dureros, fiind ucis de cuțit sau răzătoare, iar ultima "suflare " și-o dă în gura cui îl mănâncă, iar mai apoi este rejectat într-un wc. Și-auzi, unii sunt încântați să mănânce copilul acestui chinuit al agriculturii! Cică-i fiță...trosni-v-ar pământul plombele, de secături ce sunteți! Bă, morcovul trebuie respectat, prețuit si valorizat cu preț mai mare! Merită să fie mai bine tratat, căci la asta mă refer in titlu. El e generos în caroten, fibre, vitamine, minerale, iar omul îl tratează cu nici 3 lei/kg. Serios, eu susțin expansiunea morcovului, să fie prețuit cu preț bun, cel puțin decent, sa fie cotat la bursa legumelor, să orice. #sustinmorcovul Urez tuturor morcovilor să le crească rădăcina conform valorizării pe kil!

Solstițiu

Închid acest an cu "ț" motive de mulțumire Lui Dumnezeu. Îi ulțumesc Lui, îmi mulțumesc mie... pentru una, pentru alta, pentru toate. Închid un an fabulos, cu multe împliniri și asta doar pentru că am muncit și nu am invocat scuze. Am avut obiective mari. Finalul lor? Obiective propuse, ținte atinse. Sunt foarte mândră și mulțumită de mine! Mai sunt și alții mândri de mine, dar și eu sunt mândră de ei. Ăștia-s 3 la număr și-i iubesc, ca pe mine. Probabil, or mai fi și alții... mă rog, neinteresant numărul lor. Ei bine, concluzia este că, acolo unde există forță psihică, perseverență, muncă și neapărat prețuire de sine, totul este posibil. Orice analiză pertinentă, trebuie să conțină si plusuri si minusuri. Am avut și abateri, dar pentru că inteligența îmi permite (he,he) , am trecut minusurile la plusuri astfel: m-am "resuscitat" la timp, timp valoros pe care era cât pe ce sa-l pierd fără niciun sens, am făcut "curățenie" drastică și fără regrete prin tot și prin toți, am comprimat forțat și fără ezitări etape pe care nu aveam cum să le las să se desfășoare în mod normal (timpul nu așteaptă, timpul trece), am eliminat instantaneu orice factor perturbator etc. Am făcut toate astea cu o oarecare doză de egoism, urmărind în acest an, doar interesul meu și bineînțeles al familiei mele. Și ce să vezi, nu am resentimente pentru că am adoptat astfel de tehnici războinice! Asta e, nu sunt perfectă și nici nu văd sfinți în jurul meu. Din toate aceste considerente, știam că pot să grăbesc cumva binele meu pentru a-mi așeza frumos viitorul. Cine nu vrea o viață liniștită și confortabilă, să mă contrazică 😄 Acum vin pe turnantă sărbătorile. Eeee, mda, nimic nou! urăsc la fel de mult globulețele pentru că nu le înțeleg rolul și rostul. Eu și Einstein....el a urât înotul (asta e pentru cunoscători) Ah, urăsc și portocalele! El, ura ouăle fierte. În fine, gata, ajunge cu geniile! 😄 Astăzi (neapărat astăzi) vreau să mulțumesc mamei și soțului meu pentru răbdarea de care au dat dovadă în tot acest an și pentru că mi-au dat timp și spatiu pentru a-mi desfășura in voie munca . Indiferent de modul în care aș vrea să le MULȚUMESC, cuvintele nu pot descrie tot ce simt și toată recunoștința pe care le-o port. Doamne, ție nu pot doar să-ți mulțumesc, ție îți rămân clipă de clipă, datoare pentru tot. 2023, te-aștept!